Boala Alzheimer este cea mai intalnita forma de dementa, cuprinzand o serie de simptome cum ar fi pierderea progresiva a memoriei, pierderea rationamentului si a capacitatii decizionale, schimbari ale starii de spirit si comportamentului.

Tratamentul bolii Alzheimer este complex si cuprinde atat tratamentul medicamentos, cat si terapia psihologica si comportamentala, toate acestea avand drept scop incetinirea evolutiei bollii.

Boala Alzheimer progreseaza treptat, in evolutia sa distingandu-se 3 stadii:

stadiul usor, stadiul intermediar si stadiul sever-avansat.

Relationarea cu persoanele afectate

Cele mai importante aspecte in relatia cu persoanele afectate sunt intelegerea, acceptarea, bunatatea si multa rabdare. Lipsa de rabdare manifestata de persoana care acorda ingrijirea ii transmite bolnavului senzatia ca a gresit cu ceva, ceea ce poate duce la nemultumire si tristete, dar si la o stare de rau si de comportament agresiv. In plus, trebuie stiut ca persoanele efectate, din cauza tulburarilor mentale, au doar o capacitate conditionata de invatare, aceasta capacitate diminuandu-se progresiv pe parcursul evolutiei bolii.

Ingrijirea speciala a persoanelor afectate

Persoanele cu Alzheimer au nevoi speciale si necesita ingijiri deosebite. Principala preocupare este ca pacientul sa-si pastreze cat mai mult timp o oarecare independenta si un sentiment de incredere in sine, ceea ce nu este o sarcina usoara.

Ingrijirea pacientilor care sufera de dementa se diferentiaza de cea a celor cu alte afectiuni prin faptul ca, in cazul bolii Alzheimer, are loc o scadere progresiva a capacitatii persoanei afectate de a conlucra si colabora. Persoana care acorda ingrijirea trebuie sa poata intelege trairile pacientului, sa gandeasca impreuna cu acesta si in final sa decida ce este mai bine pentru el. In acest sens trebuie avute in vedere atat nevoile psiho-emotionale ale pacientului, cat si aspectele practice legate de ingrijire.

In principiu, ar trebui depus tot efortul pentru a-i asigura persoanei afectate o viata linistita, cu un program zilnic regulat si pe cat posibil interactiunea cu aceleasi persoane. Aceasta este o premisa importanta pentru asigurarea sentimentului de siguranta si de stabilitate emotionala.

Prevenirea accidentelor

Prevenirea accidentelor in cazul persoanelor afectate reprezinta un aspect important si de prima prioritate in cadrul acordarii ingrijirii, deoarece, prin pierderea progresiva a capacitatii de a-si desfasura activitatile zilnice, apare un risc crescut de accident. In stadiile doi si trei ale bolii cele mai frecvente accidente care pot aparea sunt cazaturile, arsurile sau oparirile.

Igiena corporala si imbracamintea

Igiena corporala zilnica ar trebui efectuata o perioada cat mai indelungata de catre persoana afectata. Asistenta partiala, respectiv sprijinul substantial, devin necesare in momentul in care pacientul nu mai poate urma succesiunea activitatilor de igiena personala. Ingrijitorul trebuie sa se asigura ca apa folosita la baie are temperatura potrivita, ca in cada nu exista pericolul de accidentare, prin utilizarea covoraselor speciale, sa foloseasca scaune speciale de baie pentru bolnavii care nu mai colaboreaza deloc.

In ceea ce priveste imbracamintea, respectiv actiunea de imbracare, pot aparea dificultati intr un stadiu relativ timpuriu al bolii. De aceea, este nevoie sa i se asigure persoanei afectate haine cat mai usor de imbracat/ dezbracat, care sa ii fie asezate la indemana in ordinea in care le va imbraca, astfel incat imbracarea sa nu ii creeze o stare de disconfort sau agitatie.

Alimentatia

Deoarece persoanele confuze uita sa manance, mananca prea mult sau nu mai pot constientiza daca se alimenteaza corect sau nu, persoanele ce ingrijesc bolnavii cu Alzheimer trebuie sa acorde o atentie speciala acestor aspecte.

O alta problema o constituie lipsa poftei de mancare. Aceasta poate avea multe cauze: pacientul crede ca a mancat deja, nu are pofta de mancare din cauza lipsei de miscare, exista probleme de masticatie si deglutitie sau pacientul nu mai este in masura sa utilizeze tacamurile.

Aportul de lichide

Ca si in cazul mancarii, pacientul uita deseori sa bea lichide, ceea ce agraveaza situatia in cazul varstnicilor cu o senzatie de sete oricum redusa. In consecinta, controlul si supravegherea aportului de lichide sunt esentiale, necesarul zilnic fiind de cel putin 1,5 litri.

Probleme cu somnul si plimbarile nocturne

La persoanele afectate, “ceasul intern” pare sa functioneze inversat: in cursul zilei acestea manifesta deseori somnolenta dar in timpul noptii sunt treze. Insomnia este deseori insotita de o plimbare agitata si confuza, care nu poate fi influentata de pacient. Trebuie verificat daca pacientul nu doarme prea mult in timpul zilei si, daca este posibil, este recomandat sa se faca plimbari prelungite in a doua parte a zilei, spre seara.

(sursa: sfatulmedicului.ro)